Sunt situaţii şi momente ȋn viaţă in care, ca să le poţi depăşi , ai nevoie de omul potrivit la locul şi ȋn momentul potrivit! In cazul meu este vorba de mai mulţi oameni pe care i-am cunoscut ȋn acea vară ȋn care mi-am dat seama ca viaţa nu ȋnseamnă numai vise frumoase transformate ȋn realitate şi că uneori realităţile te pot lovi pe neaşteptate provocând daune irecuperabile ȋn ciuda precauţiei şi analizelor şi gândurilor tale orientate către viitor. Ȋn acea vară, ȋmi era imposibil să mă ȋntorc ȋn trecut sau să plec mai departe ȋn viitor pentru că ambele situaţii erau prea dureroase şi lipsite de sens. Aşa că am ales să trăiesc clipa alături de ei! De atunci ȋncolo, de fiecare dată când ne ȋntâlnim, am aceeaşi senzaţie de libertate absolută şi de lipsă de griji, de parcă trecutul şi viitorul se dizolvă ȋncet ȋncet şi timpul este ȋnvins de prezent!
Iată ce ȋnsemnă acea vară şi acei oameni pentru mine: meditaţii non-conformiste la Limba Română pentru BAC, fuga cu cortul ȋn Vamă pentru două zile, plimbări seară de seară cu Tzuzi (un Seat Ibiza foarte sexy şi foarte roşu :)), cu muzică de Expirat dată la maxim şi cu mai mult de 5 oameni ȋn maşină ȋnghesuiţi ca ȋntro-o cutie de conserve, Vamă iaraşi pentru mai bine de două săptămâni, apus de soare şi Sangria, prime confesiuni reciproce cu cea care a devenit apoi my one and only Tequilla:P, party-uri cu muzică „etno” şi hore ȋn pauza dintre ȋnvăţat alături de Fifi şi Jules, primele discuţii filozofice purtate cu Alex, care este interlocutorul meu favorit şi principalul meu susţinător ȋn dezbaterea Influenţe filozofice ȋn basmul Harap-Alb :), Lulu, pescuitul, perlele şi Secta lui, the milky night ȋn care mi-am dat seama cât ȋi iubesc pe Cocosşiela (pentru că mi-au cumpărat la 3 dimineaţa antinevralgic de la farmacie, respectiv s-au uitat ȋmpreună cu mine la omuleţii verzi din vasul de toaletă :)))...
Acea vară a fost şi ultima lor vară de liceeni. Au venit ȋn septembrie toţi cu mine la Bucureşti. Iar Bucureştiul are acest dar de a ȋndepărta oamenii, de a-i ȋnstrăina, de a-i face să le fie mai greu sau mai lene să se vadă...Suntem cu toţii bucureştenizaţi acum şi ne vedem mai rar ȋn grupul consacrat din acea vară, dar de iubit ȋi iubesc ȋn continuare la fel de mult pentru că mi-au dăruit ideea de vară şi vacanţă eternă şi mai ales, libertatea de a trăi clipa ca şi cum nu ar exista trecut şi viitor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu