O cameră goală cu pereţii văruiţi în alb. Ce îţi poţi dori mai mult atunci când vrei să „go wild”, să-ţi arunci gândurile, stările pe acei pereţi, decepţiile. La final vei fi transpus în albul fisurat de cuţitele aruncate la întâmplare. Nicio o regulă, niciun tipar nu ţi se va impune la intrare. Tu eşti Creatorul, Albul este aghiotantul.
Step by step urci muntele, dezvălui secrete făcând mici incizii în albul cotidian. Te agăţi de acele mici fisuri pentru a-ţi escalada propriile nedumeriri. Odată ajuns în vârf vei constata că ai reuşit.
Dar în urmă peretele alb îţi va purta urmele.
iar n-am inteles nimic:( o concentratie prea mare de cuvinte si idei, ma pierzi, sau poate esti prea profund?:D
RăspundețiȘtergere